Din Grecia, cu drag!

Pozitivul negativ și biletul de trecere

 

Negativ. De 5 ori. Și uite așa suntem la niște ore distanță de vacanța mult visată. Da, poate un moft, poate o ambiție copilărească a noastră, a unor părinți care și-au dorit cumva să își demonstreze că viața merge înainte chiar și în vreme de pandemie. Însă, pe lângă câteva motive prostești probabil, stă cel mai puternic argument pentru mine: echilibrul pe care doresc să-l ofer copiilor mei.

I-am privat de multe în această perioadă. Le-am luat grădinița cu “copiii lor“, le-am luat parcul, locul de joacă, chiar și ieșitul din casă o vreme, le-am luat rutina care le aducea echilibrul. I-am pus în schimb în fața unor monitoare de care i-am ferit atât, i-am învățat să stea la distanță, le-am pus măști pe față.

Copiii noștri își imaginau zilnic în ultimele luni că ei sunt la mare. Era dorința lor supremă de a merge în vacanță, așa că am făcut tot posibilul să le-o oferim, în condiții de siguranță, și cumva ca o compensație pentru atâtea restricții.

Cât de fericită vă spun acum că ne-a ieșit!

După un drum de noapte cu mașina, am ajuns spre dimineață la vama Kulata. În fața noastră doar o mașină, iar în câteva minute eram în Grecia. De prețioasele teste Covid nici nu ne-au întrebat, iar de pe un afiș scris cu pixul în limba română am aflat că sunt testați aleatoriu turiștii al căror cod QR începe cu cifrele 1 sau 3. Nu era cazul nostru.

La 7 dimineața eram pe plaja din fața casei în care urma să stam 9 nopți. Nu vă spun ce bucurie pe copii!

În Gerakini, Halkidiki, am găsit experiența pe care ne-o doream, la un preț rezonabil comparativ cu ofertele de pe litoralul românesc. O casă pe plajă care să ne ofere tot confortul necesar și unde să ne putem gospodări singuri fără prea mari bătăi de cap. De asta m-am ocupat eu și v-am dat câteva ponturi într-o postare mai veche pe care o găsiți aici.

Am pus grijile pe pauză

 

Nu știu dacă v-am mai spus, dar mă consider un om foarte norocos care mereu a avut parte de oameni buni și deosebiți în jur. Așa s-a întâmplat și acum. Ne-am trezit în viața zen a unor greci minunați, proprietarii casei închiriate, care locuiesc discret în cealaltă jumătate de curte, delimitată bine așa încât să lase intimitate casei pentru oaspeți. Ne-au pus la dispozitie inclusiv grădina lor de legume, unde am găsit roșii, ardei, vinete, dovlecei, busuioc, mentă și pătrunjel. Niște gazde excelente care s-au gândit la toate detaliile pentru ca oaspeții lor să se simtă minunat. Casa este chiar pe plajă, așa cum scria și în descrierea anunțului de pe platforma de travel pe care am făcut rezervarea, are gazon perfect, flori și hamac. Tot ce am găsit aici a fost pe placul nostru și potrivit pentru noi. Nu este o zonă cu hoteluri, taverne ori beach-baruri, este o zonă rurală cu case vechi, grecești, răsfirate ici-colo de-a lungul plajei. Suntem pe continent, iar peisajul până aici nu a fost deloc spectaculos. Compensează însă cu vârf și îndesat imaginea cu care mă trezesc dimineața. O mare liniștită pe care o pot admira la răsărit, din pat.

Ne bucurăm de fiecare apus, de alergat pe plajă, de un fragment de viață fără griji. Am pus tot restul pe pauză.

Pe drum eram stresată că uitasem să le iau copiilor jucarii. În afară de câteva obiecte pentru plajă, nu am luat nimic… De regulă ei se ocupau de acest aspect, dar acum nu au avut această posibilitate pentru că în ziua plecării i-am lăsat la bunici ca să pot să fac în liniște bagajul, iar pe ei i-am luat chiar în momentul plecării.

Se joacă cu tot ceea ce au găsit aici, în natură, și nu le-a trebuit nimic. Chiar! Cârligele pentru rufe i-au ținut ocupați zeci de minute în fiecare zi! Mda… iată că se pot lipsi și de atâtea jucării și obiecte care îmi dau mie de furcă acasă, dar da!…, au avut o alternativă care le-a satisfăcut interesul și dorința de joacă.

Aș putea să trăiesc o vreme așa… Mă uit la cuplul de greci care ne-au închiriat casa… Au în jur de 55 de ani și 4 copii. Trei băieți, deja adulți, și o fetiță de 10 ani. Ea este profesoară de limba engleză, a crescut în Australia, unde a și trăit o bună bucată din viață. Este extrem de pozitivă și plină de energie, în ciuda unor probleme de sănătate pe care le are. De 9 ani locuiește cu familia pe plajă și nu ar mai da viața simplă de aici, pe nimic. Încă predă, iar fetița merge la școala din sat, unde are acces și la tot felul de activități, de la dans, la arte. Cel mai mult timp și-l petrec însă în mare. I-am privit zilnic, intrând în apă cu aceeași bucurie și plăcere. La cumpărături merg de două ori pe săptămână, atunci când este deschisă și piața de pește. De acolo ne-au cumpărat și nouă pește sălbatic și caracatiță, pe care ne-au asistat să le pregătim corect la grătar… mmm, ce bun! Alături de vinete coapte, cu feta, roșii, usturoi și busuioc, mesele noastre au arătat la fel cu cele de la tavernă și nu am dus lipsă nici de bunătăți mediteraneene, chiar dacă nu am ieșit la restaurant. Datorită specificului casei pe care o închiriază turiștilor – izolată, cu plajă privată și o grădină impecabilă, într-o zonă neaglomerată, pandemia nu i-a afectat în acest sezon, pe simpaticii Andreas și Katerina.

Am vrut să vă povestesc despre ei pentru că îmi vor rămâne în minte, ca un exemplu despre frumusețea vieții trăite simplu și în armonie cu natura. Exemplu pe care l-au vazut și copiii mei.

A meritat?! DA! Cu încă un negativ la întoarcere, mergem mai departe!  

Greul nu a trecut și nici nu vreau să mă mai găndesc când o să treacă pentru că am învațat să ne adaptăm, am acceptat până și acest virus hidos în viețile noastre. Când l-am văzut atât de aprope de mine și când i-am auzit pe oameni pe care îi respect și prețuiesc vorbind în cunoștință de cauză despre Covid 19, a fost de parcă aș fi luat o pastilă de curaj și putere. Am trăit și așteptarea copleșitoare a unui rezultat negativ! Și m-am și iertat pentru o eventuală greșeală pe care am să o fac în această luptă inegală.  Mă lupt cu armele mele de om mic cu acest virus, dar aleg și să-mi trăiesc viața. În siguranță și rămânând sănătoși.

3 Comments

  1. Avatar anna 25 iulie 2020 at 12:41 am

    Buna
    Ne spui te rog cum.se numeste casuta?cum o gasim pe internet?
    Multumesc frumos
    Anna

    Reply
  2. Avatar Alina Chifu 28 iulie 2020 at 10:24 am

    Bună ziua! Când aveți un moment, îmi puteți da, vă rog, linkul căsuței din Gerakini Halkidiki? Am tot butonat airbnb-ul dar nu am reușit s-o identific… Și noi folosim airbnb-ul când mergem în vacanțe în străinătate. Mulțumesc! O zi frumoasă!

    Reply
  3. Avatar Estera 30 iulie 2020 at 4:12 pm

    Ma bucur pentru experienta frumoasa pe care ati avut-o! As avea rugămintea daca mi-ati putea spune cum se numeste căsuța de vacanță în care ati stat.M-a impresionat asa de mult ce ati împărtășit cu noi,în mod special,liniștea,așezarea langa mare și faptul că plaja nu a fost aglomerată.Multumesc.

    Reply

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *